Malta

Despre Malta - prezentare, informatii, poze si recomandari

Istorie

Primii locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, în urmă cu 6000-7000 ani, folosind coridorul de pământ existent atunci între Sicilia şi Malta. Coridorul a dispărut în cursul secolelor următoare, ca urmare a topirii succesive a unor părţi din calotele glaciare, respectiv a ridicării nivelului Mării Mediterane. Malta şi Sicilia au devenit în acest fel insule, separate de continentul european.
În urmă cu 4000-5000 ani, pe insula Malta şi pe insula învecinată Gozo, au luat naştere primele temple megalitice de cult religios din lume, unele chiar mai vechi decât piramidele din Egipt. Nu se cunoaşte tehnica cioplirii, prelucrării, transportului şi înălţării templelor megalitice. Templele sunt circulare, cu camere în forma de trifoi (cu trei sau cu patru foi), diametre de 20-30 m şi înălţimi de 4-5 m. Construcţia de temple gigantice pe arhipelagul Malta a încetat apoi brusc, din motive necunoscute. Cele mai renumite temple se găsesc la Hagar Qim (Malta), Tarxien (Malta), Mnajdra (Malta) şi Ggantija (Gozo). Din Malta, stilul megalitic s-a răspândit apoi în toată Europa (Grecia, Creta, Sardinia, Corsica, Franţa, Anglia).
După alte câteva sute de ani, a avut loc cea de a doua mare etapă de colonizare a arhipelagului Malta cu colonişti veniţi probabil din Italia de sud. Aceştia au refolosit vechile temple, dar nu au mai construit altele. Alte date despre această generaţie de colonişti nu s-au păstrat.
Primele date istorice sigure sunt cele din perioada ocupării Maltei de către fenicieni în secolul IX î.C. Circa 300 ani mai târziu (în secolul VI î.C.) insula a intrat în stăpânirea punicilor din Cartagina (Tunisia), urmaşii africani ai fenicienilor. Punicii au rămas domnitori ai insulei până în anul 218 î.C., an în care - în urma celor 3 războaie punice dintre Roma şi Cartagina - romanii au intrat în posesia Maltei şi a insulelor invecinate (Gozo, Comino, Cominotto, Filfla şi St.Paul).
După căderea Imperiului Roman, decade şi Malta. S-au păstrat relativ puţine date despre istoria insulei, până la ocuparea ei în anul 870 d.C. de către arabi. Arabii au stăpânit arhipelagul timp de 2 secole, ceea ce şi-a lăsat amprenta mai ales în limbă.
În secolele următoare, Malta trece succesiv în posesia a diferite naţiuni din Europa:
- normanzii în anul 1090 (sub contele Roger de Hautville);
- sicilienii în anul 1194 (prin căsătoria unui membru al familiei germane de Staufer);
- francezii în anul 1268 (sub Carol I. Robert de Anjou);
- aragonezii în anul 1282, după izgonirea lui Carol I. Robert de Anjou din Sicilia de către Peter von Aragon (episod cunoscut în istorie sub numele de “Vecerniile Siciliene”; Giuseppe Verdi a compus o operă cu acest subiect);
- castilienii în anul 1284.
În anul 1964 Malta obţine independenţa, rămânând membru al Commonwealth-ului până în anul 1974, an în care se desprinde complet de Anglia. De la 1 mai 2004 Malta este membră a Uniunii Europene.

Date geografice

Geografia Maltei este dominată de apă, fiind un arhipelag de insule formate din roci coralifere sedimentate din Marea Mediterană, aflat la aproximativ 93 kilometri sud de Sicilia, Italia, şi aproximativ la 300 km nord de Africa.
Doar cele mai mari insule, Malta, Gozo şi Comino sunt locuite. Celelalte insule, care sunt nelocuite şi nelocuibile, sunt: Cominotto, Filfla şi Insula St.Paul. Întreaga ţară insulară este de aproximativ 316 km² ca suprafaţă. Numeroasele neregularităţi ale coastelor insulelor formează golfuri, capuri şi peninsule determinând condiţii naturale propice pentru a crea porturi de calitate. Întregul peisaj al insulelor este caracterizat de coline joase având câmpii terasate. Punctul de altitudine maximă al insulelor, de 253 m, este Ta' Dmejrek pe Insula Malta. Capitala este Valletta.

Malta |
Istorie

Primii locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, în urmă cu 6000-7000 ani, folosind coridorul de pământ existent atunci între Sicilia şi Malta. Coridorul a dispărut în cursul secolelor următoare, ca urmare a topirii succesive a unor părţi din calotele glaciare, respectiv a ridicării nivelului Mării Mediterane

Sursa informatiei prezentate